Perspective din testele eAgronom din 2024

Pe măsură ce cererea pentru practici agricole sustenabile crește, agricultura regenerativă capătă tot mai multă atenție. Această abordare pune accent pe sănătatea solului, biodiversitate și eficiența resurselor, fiind un instrument esențial pentru combaterea schimbărilor climatice și asigurarea securității alimentare. Două dintre cele mai discutate practici sunt semănatul direct și culturile de acoperire, ambele având un potențial transformator atunci când sunt integrate în sistemele agricole.

Demonstrații de semănat direct

Ziua de demonstrație a semănatului direct a fost unul dintre principalele evenimente pentru fermierii eAgronom din Estonia timp de doi ani consecutivi. Motivul este că deși lucrările minime ale solului sunt o practică larg răspândită, agricultura fără lucrări poate fi mai dificil de implementat corect. Beneficiile acestei metode includ:

• Îmbunătățirea structurii solului: Reducerea compactării și creșterea capacității de reținere a apei

• Prevenirea eroziunii: Resturile vegetale de la suprafață protejează solul de eroziunea cauzată de vânt și apă

• Reducerea emisiilor de carbon: Consum mai mic de combustibil și o retenție mai mare a carbonului în sol

Lecții din teren

Zilele demonstrative eAgronom din Estonia oferă perspective practice asupra nuanțelor semănatului direct. Aceste zile sunt organizate sub formă de teste agricole, însă nu s-au calculat diferențe statistice semnificative, iar parcelele nu sunt repetate. Cel mai mare beneficiu al acestor evenimente vine din participarea și din observarea în acțiune a diferitelor tipuri de semănători directe.

Concluziile noastre după doi ani de teste de semănat direct sunt următoarele:

• Adevăratele semănători directe deranjează minim solul creând doar un șanț pentru sămânță și închizându-l, fără a cultiva rândurile.

• Gestionarea resturilor vegetale este esențială pentru a preveni fenomenul de „hairpinning” (formare “agrafă de păr”) în care paiele interferează cu plasarea semințelor. Dacă paiele nu sunt distribuite uniform, trebuie folosit un grătar de paie.

• Condițiile prealabile pentru succes includ drenajul corect, eliminarea compactării, nivelarea câmpului și un pH adecvat al solului.

• Sfaturi practice: Rotația culturilor și începerea cu culturi „mai ușor de gestionat” (cum ar fi cerealele) facilitează tranziția către semănatul direct.

• Semănătorile cu colți vs. semănătorile cu discuri: ambele au avantaje și dezavantaje, dar semănătorile cu colți tind să aducă mai multe pietre la suprafață.

Prin implementarea corectă, semănatul direct economisește timp, combustibil și forță de muncă, îmbunătățind în același timp sănătatea solului.

Culturile de acoperire: hrănirea solului pentru viitor

Cultivarea culturilor de acoperire aduce numeroase beneficii pentru îmbunătățirea sănătății solului:

• Protecția solului: Prevenirea eroziunii și reducerea pierderii nutrienților.

• Creșterea biodiversității: Sprijinirea microorganismelor din sol și a insectelor benefice.

• Fixarea azotului: Speciile leguminoase, precum trifoiul și măzărichea, reduc necesitatea îngrășămintelor sintetice.

• Creșterea materiei organice din sol: Beneficii suplimentare precum îmbunătățirea structurii solului, creșterea disponibilității nutrienților, infiltrarea și retenția apei.

Scopul principal al testelor eAgronom privind culturile de acoperire este de a testa și demonstra potrivirea diferitelor specii și mixuri de culturi pentru condițiile specifice ale câmpurilor. De asemenea, ne concentrăm pe efectul datei timpurii și târzii de semănat, efectul îngrășămintelor și utilizarea diferitelor tehnici de însămânțare.

În 2023, am realizat un test divers, cu mai multe mixuri de culturi de acoperire, dar am cultivat și specii individuale pentru a înțelege performanța fiecăreia. Acest lucru ne-a permis să realizăm un test cu azot, în care am aplicat 25 kg de N pe parcele, la aproximativ o lună după semănat. Câmpul de testare era format din sol luto-nisipos cu un strat superior subțire, iar profilul total avea doar 40-50 cm adâncime sub care se afla un strat de rocă de tip calcaros. Aceasta înseamnă că solul era predispus la secetă și avea o fertilitate naturală scăzută. În astfel de condiții, adăugarea unei mici cantități de azot poate stimula creșterea culturilor de acoperire. Rezultatele noastre au arătat că 25 kg de N au dublat producția de biomasa aeriană.

Figura 1: Efectul îngrășământului cu azot asupra creșterii biomasei aeriene a culturilor de acoperire, Estonia 2023

Figura 2: Efectul azotului asupra muștarului alb și faceliei, 2023. Autor: Simon Boughton

Importanța datei de semănat nu poate fi subestimată – cu cât mai devreme, cu atât mai bine. În 2024, am testat diferite date și tehnici de însămânțare. Am început cu un sistem de dispersie a semințelor utilizând un pulverizator și am răspândit mixul de semințe în cultura de grâu existentă la sfârșitul lunii iulie. Am folosit un amestec de facelia, ridiche furajeră, muștar alb și hrișcă. Următoarea dată de semănat a fost în ziua recoltării (7 august), urmată de utilizarea diferitelor tehnici de semănat a doua zi. Ultimele însămânțări au avut loc la două săptămâni după acestea.

Din graficul de mai jos putem observa efectul datei de semănat și diferențele minore dintre diferitele tehnici utilizate. Singura anomalie a fost rezultatul primei date de semănat, despre care ne-am așteptat să producă cea mai mare biomasă. Evaluarea vizuală pe teren ne-a condus la concluzia că răspândirea semințelor în cultura existentă a fost inegală, iar unele semințe nu au avut un contact suficient cu solul, ceea ce a afectat procesul de germinare. Deasemenea am observat cum calitatea solului a variat semnificativ în diferite părți ale câmpului. Am avut un total de peste 30 de parcele, iar data și tehnica de însămânțare au fost situate pe o zonă în pantă. Aceleași specii de culturi de acoperire au avut performanțe diferite în funcție de locație, acest lucru fiind deosebit de vizibil în cazul faceliei.

Figura 3: Impactul tehnicii și datei de semănat asupra producției de biomasă a culturilor de acoperire, Estonia 2024

Figura 4: Importanța datei de semănat. Autor: Merili Toom

Trei dintre testele noastre din 2024 au fost desfășurate în Letonia. Acolo am testat performanța diferitelor mixuri de culturi de acoperire în diverse locații și am evaluat rezultatele prin colectarea de probe de biomasă aeriană și măsurarea conținutului de nutrienți al acesteia. Testele au fost semănate la mijlocul lunii august, iar probele de biomasă au fost colectate pe 10 octombrie. Graficele de mai jos ilustrează creșterea biomasei și capacitatea culturilor de acoperire de a capta nutrienții liberi din sol. Aceste rezultate subliniază importanța menținerii unei acoperiri vegetale pe tot parcursul anului pentru a preveni pierderea nutrienților în straturile mai adânci ale solului sau chiar în pânza freatică.

Figura 5: Producția și conținutul de nutrienți al biomasei aeriene a culturilor de acoperire în testul I, Letonia 2024

Figura 6: Producția și conținutul de nutrienți al biomasei aeriene a culturilor de acoperire în testul II, Letonia 2024

Figura 7: Specii de culturi în diferite mixuri, Letonia 2024

Concluzii principale din testele cu culturi de acoperire

Culturile de acoperire sunt o investiție în sănătatea solului pe termen lung: Acestea nu sunt doar o soluție pe termen scurt – ele contribuie la îmbunătățirea solului pe termen lung. Prin creșterea materiei organice, stimularea activității microbiene și îmbunătățirea ciclului nutrienților, culturile de acoperire creează un sistem de sol rezistent, benefic pentru culturile viitoare. În timp, acest lucru se traduce printr-o retenție mai bună a apei, costuri reduse și randamente mai mari.

• Solul gol = oportunitate pierdută, nutrienți spălați și eroziune: Lăsarea solului expus duce la pierderea nutrienților valoroși, crește riscul de eroziune și reduce fertilitatea solului. Ploile spală stratul superior al solului, ceea ce duce la levigarea azotului și a altor elemente esențiale. Culturile de acoperire acționează ca un scut protector, menținând nutrienții în sol și prevenind eroziunea cauzată de vânt și apă.
  
  

• Fereastra de creștere este scurtă în țările baltice – speciile cu creștere rapidă și semănatul timpuriu sunt esențiale: În regiunile cu sezoane de creștere scurte, cum sunt țările baltice, momentul însămânțării este esențial. Semănatul întârziat reduce producția de biomasă și limitează eficiența culturilor de acoperire. Cheia succesului constă în alegerea speciilor care se stabilesc rapid (de exemplu, facelia, hrișca, muștarul) și în însămânțarea lor imediat după recoltare pentru a maximiza beneficiile.

• Fertilitatea solului și nutriția premergătoare influențează producția de biomasă a culturilor de acoperire: Eficiența culturilor de acoperire depinde de nivelul de nutrienți al solului și de fertilizarea culturii anterioare. În condiții în care cultura precedentă a epuizat nutrienții solului, cultura de acoperire ar putea avea dificultăți în stabilire. Echilibrarea fertilității solului printr-o gestionare adecvată a nutrienților asigură o producție mai mare de biomasă, contribuind la acumularea materiei organice și la fixarea azotului.
  
  

• Mixurile de culturi de acoperire = gestionarea riscurilor + beneficii complementare: Amestecurile diverse de culturi de acoperire ajută la reducerea riscurilor și la maximizarea beneficiilor. Un mix echilibrat include:

  • Ierburi (de exemplu, secară, ovăz) pentru producția de biomasă și controlul eroziunii.

  • Leguminoase (de exemplu, măzărichea, trifoiul) pentru fixarea azotului.

  • Brassicaceae (de exemplu, ridichea, muștarul) pentru îmbunătățirea structurii solului.
    Prin combinarea diferitelor grupuri funcționale, fermierii reduc riscul de eșec al culturilor, îmbunătățesc ciclul nutrienților și sprijină biodiversitatea.

• Speciile utilizate în culturile de acoperire ar trebui să fie din familii diferite față de culturile principale: Rotația familiilor de plante în culturile de acoperire previne acumularea bolilor și a dăunătorilor. De exemplu, dacă domină cerealele rotația culturilor comerciale, este indicat să se evite culturile de acoperire bogate în graminee. În schimb, se pot introduce leguminoase, brassicaceae și specii cu frunze late pentru a întrerupe ciclurile dăunătorilor, pentru a îmbunătăți structura solului și pentru a optimiza disponibilitatea nutrienților.

  
  

Hrănirea solului pentru viitor

Agricultura regenerativă reprezintă o schimbare de paradigmă – hrănirea solului astfel încât acesta să ne poată hrăni în mod sustenabil.

 Combinarea practicilor inovatoare, precum semănatul direct și culturile de acoperire, nu este doar o investiție în sănătatea solului, ci și un angajament pentru un viitor agricol mai rezistent. Așa cum au demonstrat testele eAgronom aceste metode sunt practice, scalabile și transformatoare. 

Adoptarea ambelor practici ca parte a unui sistem agricol regenerativ asigură randamente mai mari, reducerea dependenței de inputuri și sustenabilitate pe termen lung pentru ferme.