Degradarea solurilor: O criză tăcută care ar putea remodela lumea. Cum pot ajuta agricultura regenerativă și programele de carbon

Solul ca sistem de susținere a vieții

Solul este unul dintre cele mai complexe și esențiale componente ale biosferei. Joacă un rol vital în producția de alimente, stocarea apei, filtrarea poluanților și absorbția dioxidului de carbon din atmosferă. De asemenea, găzduiește miliarde de microorganisme care susțin ciclurile azotului și carbonului. Cu toate acestea, în ciuda rolului său esențial, solul a fost exploatat excesiv timp de decenii, într-un ritm care depășește capacitatea sa de regenerare.

Provocări actuale legate de degradarea solului

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ 33% din solurile globale sunt degradate într-o anumită măsură, iar rata degradării se accelerează. Procese precum eroziunea, salinizarea, acidificarea, sărăcirea biologică și pierderea de materie organică contribuie la scăderea productivității solului și a capacității de retenție a apei. Aceste probleme sunt deosebit de pronunțate în regiunile agricole, unde agricultura intensivă, utilizarea substanțelor chimice și lipsa practicilor durabile au epuizat straturile organice vitale.

Unul dintre cele mai alarmante rezultate ale degradării solului este reducerea securității alimentare. În multe părți ale lumii, scăderea randamentului culturilor face ca alimentele să fie mai puțin accesibile și mai scumpe. Acest fenomen este vizibil în special în țările din sudul globului, unde accesul limitat la tehnologie și resurse face mai dificilă adaptarea la noile provocări.

Migrația cauzată de degradarea solurilor

Atunci când solul își pierde fertilitatea, consecințele depășesc cu mult agricultura. În țări precum Etiopia, Sudanul de Sud și Haiti, degradarea terenurilor este un factor major al migrației. Conform rapoartelor Băncii Mondiale, până în 2050, 216 milioane de persoane ar putea fi forțate să migreze în interiorul țării din cauza degradării mediului. Acestea nu vor fi migrații la alegere, ci de necesitate - declanșate de pierderile de recolte, foamete și lipsa apei.

Această tendință are consecințe geopolitice grave. Migrația ecologică crește presiunea asupra infrastructurii urbane, intensifică concurența pentru resurse și poate escalada tensiunile sociale. Deși treptate, efectele vor fi resimțite în întreaga lume, inclusiv în țările dezvoltate.

Perspectiva fermierilor

Fermierii cu care discutăm observă adesea schimbări semnificative în sănătatea solului în ultimele decenii. Ei observă un declin al structurii solului - solurile sunt mai compacte, mai puțin capabile să rețină umiditatea și mai vulnerabile la fenomene meteorologice extreme. Unii își amintesc cum solurile erau mai întunecate, mai moi și mai fertile cu doar una sau două generații în urmă. În prezent, probleme precum scurgerea la suprafață, formarea de cruste și eșecul germinării semințelor devin din ce în ce mai frecvente.

Aceste efecte sunt deosebit de vizibile în regiunile în care zeci de ani de arat adânc, de inputuri chimice și de acoperire limitată a culturilor au dus la eroziune și la pierderea de materie organică. Practicile agronomice deficitare au redus substanțial potențialul productiv al multor soluri.

Agricultura regenerativă – o soluție viabilă

Agricultura regenerativă oferă o abordare holistică pentru inversarea degradării solului. Nu se limitează la menținerea producției, ci urmărește refacerea resurselor naturale. Practicile regenerative includ reducerea lucrărilor mecanice, utilizarea culturilor de acoperire, rotația diversificată a culturilor și integrarea arborilor prin sisteme agroforestiere.

Reducerea lucrărilor solului sprijină fauna benefică și îmbunătățește structura. Culturile de acoperire previn eroziunea, adaugă materie organică și stimulează procesele biologice. Sistemele agroforestiere creează ecosisteme agricole mai diversificate, favorizând biodiversitatea și reglarea microclimei.

Programele de carbon – catalizatori pentru transformarea agriculturii

Programele de carbon recompensează fermierii pentru practicile care captează și stochează carbonul atmosferic în sol. În mod concret, fermierii pot obține credite de carbon certificate pentru fiecare tonă de CO₂ sechestrată printr-o gestionare agricolă îmbunătățită. Aceste credite pot fi vândute companiilor care doresc să-și compenseze amprenta de carbon.

Astfel de programe sprijină atât mediul, cât și economia fermierilor. Ele oferă finanțare pentru tranziția către practici sustenabile – cum ar fi achiziția de echipamente pentru lucrări minime ale solului sau implementarea rotației avansate a culturilor. Agricultura carbonului devine astfel o strategie rentabilă pentru refacerea solului și creșterea veniturilor agricole.

Educația și colaborarea – factori esențiali pentru schimbare

Unul dintre cele mai mari obstacole în adoptarea agriculturii regenerative este accesul la cunoștințe și consultanță practică. Fermierii au nevoie de instrumente utile, date relevante și exemple din viața reală. Schimbul de experiență între ferme, grupurile locale de sprijin și experți este esențial pentru aplicarea eficientă a noilor practici.

Organizații precum eAgronom sprijină fermierii nu doar prin programe de carbon, ci și prin furnizarea de cunoștințe, instrumente digitale pentru monitorizarea terenurilor și ajutor în evaluarea profitabilității practicilor sustenabile. Cu acest tip de sprijin, tranziția nu trebuie să fie riscantă – ci se poate baza pe date concrete și beneficii măsurabile.

Concluzii și perspective

Lumea se confruntă cu provocări complexe – de natură ecologică, socială și economică – multe dintre ele strâns legate de sănătatea solului. Protejarea și restaurarea solurilor nu este un lux, ci o necesitate pentru asigurarea securității alimentare, atenuarea schimbărilor climatice și prevenirea crizelor de migrație viitoare.

Agricultura regenerativă și programele de carbon oferă soluții concrete și aplicabile astăzi. Viitorul solurilor noastre depinde de deciziile pe care le luăm acum – atât la nivel de fermă, cât și de politici publice. Cu cât începem mai devreme tranziția, cu atât avem șanse mai mari să evităm o criză profundă care ne-ar putea afecta pe toți.

Surse

1. FAO – Status of the World's Soil Resources Report - https://www.fao.org/3/i5199e/I5199E.pdf

2. FAO – Global Soil Partnership / World Soil Day - https://www.fao.org/world-soil-day/about/en/

3. World Bank – Groundswell: Preparing for Internal Climate Migration - https://www.worldbank.org/en/news/feature/2021/09/13/groundswell-report

4. IPCC Special Report on Climate Change and Land - https://www.ipcc.ch/srccl/

5. UNCCD – Global Land Outlook - https://www.unccd.int/resources/global-land-outlook

6. NRDC – Regenerative Agriculture: Benefits and Practices - https://www.nrdc.org/bio/arohi-sharma/regenerative-agriculture-part-4-benefits

7. Indigo Ag – Carbon Program for Farmers - https://www.indigoag.com/carbon-credits

8. USDA – Agriculture and Forestry Carbon Markets - https://www.usda.gov/media/press-releases/2023/10/23/usda-releases-assessment-agriculture-and-forestry-carbon-markets

9. Climate Farmers – What Is Regenerative Agriculture - https://www.climatefarmers.org/blog/what-is-regenerative-agriculture-and-how-does-it-benefit-your-farm

10. AgroProfil – Kredyty węglowe w rolnictwie - https://agroprofil.pl/wiadomosci/kredyty-weglowe-w-rolnictwie-co-to-jest-i-jak-z-nich-skorzystac/